Energii in asteptare
Gheorghe Manea, Bucuresti 2008
Cuprins
-
1. În loc de prefata
-
2. "Foamea" de energie
-
2.1. Necesarul de energie in Uniunea Europeana
-
2.2. Romania si necesarul de energie
-
3. Energii in asteptare
-
3.1. Biomasa
-
3.1.1. Biomasa: cata avem, cum o folosim?
-
3.1.2. Biogazul - mai mult decat o idee de afaceri
-
3.1.3. Ofensiva biocombustibililor
-
3.1.4. Biorafinaria - intre notiune si concept
-
3.2. Chiar carbunii?
-
3.3. Ce e val, ca valul trece
-
3.4. Energie din pamant
-
3.5. Cu ochii la soare
-
3.6. Pe aripi de vant
-
3.7. Padurea urbana si efectul ALBEDO
-
4. In loc de incheiere
-
4.1. Energia si cunoasterea ecologiei traditionale
-
4.2. Inteligenta - ultima resursa
Bibliografie
În loc de prefata: de ce o asemenea lucrare si cui se adreseaza?
Aproape inutil de reamintit locul energiei în evolutia societatii umane, în complexitatea lumii actuale si în viata de toate zilele a fiecarui locuitor al planetei. Din nefericire pentru multi, din fericire pentru putini, resursele primare de energie de origine fosila sunt inegal raspândite în subsolul Terrei; ele au devenit suportul civilizatiei, si fiind din ce în ce mai solicitate, au creat dificultati de acces, duse pâna la lupta pentru ele (vezi razboiul din Irak) si preturi din ce în ce mai mari pe pietele mondiale.
Energia a devenit instrument de presiune politica, geopolitica, definind foarte bine aceste manifestari dintre tarile bogate în resurse si cele sarace, între sferele de influenta politica, militara, economica, ce tintesc controlul resurselor. Marile coorporatii transnationale care domina piata resurselor fosile, complica si mai mult spatiul economic globalizat în care petrolul, gazele naturale, carbunii, uraniul pompeaza energie pentru a mentine viu, dinamic sistemul economic mondial.
Poate cele spuse mai sus sunt vorbe mari, putin patetice, dar au încercat sa dea contur fundalului pe care se proiecteaza astazi sectorul energiei, preocuparilor, cautarilor, obsesiilor ce au legatura cu energia. Si daca resursele energetice fosile sunt din ce în ce mai greu de procurat, mai scumpe, cu spectrul scaderii rezervelor geologice, si din ce în ce mai greu de suportat pentru efectele lor de poluare, de degradare a mediului, în locul acestora care se prefigureaza o alternativa mai acceptabila, economic si ecologic de care sa se bucure si generatia umana actuala?
S-au sugerat mai multe solutii, iar unele din acestea s-au transformat în parctici, via politici si strategii nationale sau ale firmelor private, dând astfel substanta si notiunii de progres – caracetristic societatii omenesti – cu deosebire în a doua jumatate a secolului XX când energia a fost asociata notiunii de criza. Panoplia solutiilor este în continua îmbogatire, consecinta a spiritului iscoditor al omului. Spre exemplificare, un esantion de solutii aleatoriu alese, se prezinta în caseta 1.
Semne ale crizei energiei sunt prezente si în economia României; dimensiunile acesteia pot fi sesizate dupa urmatoarele manifestari:
-
dificultati reale prezente si viitoare în aprovizionarea cu gaze naturale din import dintr-o singura sursa
-
externalizarea propriilor resurse de gaze si petrol (similar unei decizii de sinucidere economica)
-
raportul între pretul energiei si veniturile populatiei (fenomenul de decuplare a consumatorilor de la retelele de termoficare)
-
pierderi de 40 - 50% de energie prin sistemul retelelor de termoficare
-
eficienta scazuta a producerii, transportului, distributiei si consumului energiei
-
externalizarea profitului energiei electrice ieftine
Lipsa capacitatilor noi si modernizate de produse a energiei agraveaza criza energiei (figura 1) gestiunea acestei situatii nu este simpla si nu s-a putut concretiza în ultimii 16 ani. Alternativa CNA Cernavoda era lansata de peste 20 de ani si mult întârziata dupa anul 1989.
Fata de aceasta situatie complicata a energiei în Romania, prezenta lucrare nu îsi propune sa ofere solutii la marile probleme reale ale sectorului energie (la fiecare patru ani, acestea sunt inventariate si tratate în câte o strategie nationala a energeticii) ci, cu modestie, încearca sa ofere teme de reflexie în favoarea aducerii în circuitul economic a unor resurse primare de energie, cele mai multe de natura regenerabila, care nu sunt folosite în suficienta masura în interes national si care, altfel se pierd.
Sunt resurse cunoscute, unele partial valorificate, cu tehnologii omologate sau noau lansate, cu piata interna capabila de absorbtie sau cu existenta unor disponibilitati de export. Eforturile punerii în opera a acestor resurse ce asteapta atentia decidentilor sunt diferentiate ca magnitudine: daca, de pilda, în cazul valorificarii rumegusului de lemn este suficienta o reglementare guvernamentala cu finalitate peste trei luni, în cazul biorafinariilor sunt necesari câtiva ani de studii si cercetari si investitii.
A pune în miscare în scop economic sursele de energie, existente pe teritoriul României, a îndrepta atentia decidentilor catre siguranta energetica, reducerea facturii cu energia, spre stimularea spiritului întreprinzator al poporului român de a-si cauta si singur solutii, pe plan local, la problemele cu energia, sunt câteva deziderate pe care lucrarea prezenta si-ar dori sa le puna în lumina spre a fi vazute si fructificate.
Privite astfel, informatiile, opiniile, comentariile, exemplificarile din lucrarese doresc a fi un semnal care sa sune asttfel: "Noi, resursele energetice disponibile suntem aici! Folositi-ne!" Ele asteapta sa devina utile, sa fie bagate în seama, sa ne faca mai putin saraci, mai corect spus, putin mai bogati pentru a putea privi viitorul energeticii românesti cu speranta. Asemenea resurse au fost denumite metaforic "în asteptare!"